Vlad este  regizor de film, a facut spoturi TV si spoturi pentru internet, testimoniale si filme de prezentare si a lucrat pentru Iasi International Film Festival, Filmstock, Anim’est, One World Romania, Festivalul National de Teatru etc. Acum are  in sfirsit primul scurt-metraj « adevarat » in preproductie si abia astepta sa-i dea primul motor.

Ce te-a atras la proiectul Cinema-edu?

Mi se pare ca orice proiect care isi propune sa readuca lumea in salile de cinema trebuie sprijinit cit de mult se poate, cu atit mai mult cu cit este dedicat celor mai tineri, cu atit mai mult cu cit isi propune sa faca lucrul asta prin promovarea artei cinematografice in adevaratul ei inteles. In contextul sufocarii cu productii dubioase, de calitate indoielnica (si asta spus elegant), cind marketingul si PR-ul inseamna enorm pentru un film, cred ca a-i pune pe liceeni in contact cu filmul de autor, necomercial, este chiar necesar si asta m-a atras cel mai mult. Sa oferim inca o optiune, un alt unghi de vedere. Mai mult, sa ii lasam sa isi exprime opiniile, sa incurajam discutia in contextul unui sistem scolar rigid, in care individualitatea este inabusita si trimisa la colt.

Ce impresie ţi-au lăsat liceeni care au participat la proiecţii?

Un prieten de-al meu, Vlad Gorneanu, vocalul formatiei ZOB spunea ca 90% din populatia Romaniei este imbecila. Eu cred ca 90% din liceeni Romaniei sint imbecilizati. Sau manelizati, cam acelasi lucru. Scoli care ii obliga sa invete pe de rost raspunsuri, in loc sa-i incurajeze sa puna intrebari. Toate canalele de comunicare din jurul lor ii bombardeaza cu prost-gust, intr-o voce uniforma si sincrona. Mi se pare ca e neaparata nevoie sa li se arate ca exista si alte lucruri in afara de inna si de pepe si de becali (litera mica intentionata  ). Trebuie scosi din incremenire si din tendinta asta de a se amesteca intr-o multime mediocra si de a se multumi cu nimic. Trebuie invatati sa vada si sa caute, sa nu se mai multumeasca cu ce li se serveste. Si nu vorbesc doar de film, ci de atitudinea generala. Adica toti am fost neastimparati si obraznici, dar nu ne complaceam intr-o mare de ignoranta. Sau nu chiar in halul asta. Am fost chiar speriat de covirsitoarea majoritate a liceenilor si inca nu am avut timp sa analizez exact de ce. Tot ce stiu e ca mi se pare ca e nevoie de implicare si de discutie, sa ii atragem (nu sa-i obligam) spre alternative la main-streamul asta sufocant. Si imbecilizant.

Ce ţi-a plăcut cel mai mult la discuţiile cu ei?

Din cei care ramineau la discutie, mereu exista un procentaj care raminea neobligat. Si dintre astia, citiva erau sincer preocupati sa inteleaga ce au vazut, sa puna intrebari. Iar in momentul in care aflau si erau incurajati sa contrazica, sa-si spuna parerea, sa discute, parca prindeau treptat curaj si incepeau sa spuna din sufletul lor ce simteau, chiar daca profesoarele mai bagau cite un « shhh »cind se aprindeau. Cred ca asta mi-a placut cel mai mult, cit de mult le place sa-si exprime propriile pareri si cit de tare e sa trebuiasca sa le argumentezi, stiind ca chiar si un raspuns gresit nu te lasa corijent. Cum toti, pina si cei care au scos proiectorul din priza in timpul proiectiei sau care vin cu seminte la cinema, vor sa isi poata spune parerea. Mi-a placut si intuitia lor cind vad un film, semn clar ca tinerii au déjà din oficiu o intelegere si o cultura vizuala mult mai mare decit aveam eu/noi la virsta lor.

Care crezi că e utilitatea proiectului?

Proiectul asta cred ca e util pentru ca sta impotriva curentului. E un contra-punct care ii pune in contact pe copii cu Filmul. Unde mai pot ei sa vada astfel de filme ? Salile de cinema dispar, la televiziune stim cu totii ce putem vedea… Unii dintre ei poate descopera ceva nou, altii gasesc in sfirsit ce isi doreau si altii poate doar fac si ei altceva.

Cum ar arăta liceanul “ideal” la sfârşitul acestui proiect?

Mi-ar placea mult de tot sa-si pastreze obraznicia si spiritul de fronda, dar sa-l indrepte in directii mai putin auto-distructive. Sa caute mai mult sa se exprime, si asa scum le ziceam la discutii, sa se intrebe mereu « de ce » si nu doar cind se uita la un film.

Ce film/ carte te-a inspirat în adolescenţă?

Daca ma gindesc ce imi placea cel mai mult cind eram in liceu, cred ca imi placea foarte mult SF-ul, mai ales ciclul « Dune ». Poate ca raspunsul pentru filme e evident in contextul asta : « Star Wars » Dar adolescenta mea a fost luuunga, asa ca nu stiu daca sigur asa a fost.

Recomanda-le liceenilor 3 filme.

The Royal Tennenbaums
Shaun of the Dead
Love Actually

Recomanda-le liceenilor 3 festivaluri de fim pe care nu trebuie să le rateze.

TIFF, Anim’est, One World Romania

Multumim Vlad!

În luna aprilie, Cinema-edu oferă liceenilor un nou titlu, Die Fremde/Străina, marcând totodată implicarea în proiectul Săptămâna şcolii altfel. Drama impresionantă, în regia lui Feo Aladag, o prezintă pe Umay, o tânără crescută în Berlin de familia sa de imigranţi turci, care ajunge să fie respinsă şi pedepsită de propriile rude de sânge pentru curajul de a se despărţi de un soţ abuziv.

Dincolo de intenţia de a scoate la lumină dramele cauzate de tradiţiile musulmane, filmul vorbeşte despre câştigarea independenţei personale sau despre integrarea în societatea occidentală a imigranţilor, câştigând greutate din imaginea statică, din scenele tăcute care spun atât de multe şi din jocul actorilor. Pe lângă Sibel Kekilli (cunoscută pentru rolul din Gegen die wand/Cu capul înainte de Fatih Akin), care o construieşte pe Umay cu intensitate mută, Settar Tanriögen joacă excelent tatăl, un personaj complex pe care nu ştii niciodată dacă să-l deteşti sau să-l ierţi. Pelicula a fost prezentată la Festivalul internaţional de film de la Berlin şi în 2010 a primit Premiul Lux al Parlamentului European.

Printre invitaţii care vor vorbi cu elevii după proiecţiile filmelor se numără Miruna Berescu, directorul Festivalului de film Anonimul, criticul de film Irina Margareta Nistor, regizorul Claudiu Mitcu, cunoscut pentru documentarele Australia, Circul vesel şi Noi Doi, actriţa Carmen Lopăzan, Ioana Daia, reprezentant Let’s Do it, Romania! sau Mihaela Feodorof, fondatorul companiei de consiliere în carieră Your Way.

Pe lângă vizionarea celor şase filme, toţi elevii sunt invitaţi să participe la workshop-uri şi concursuri unde pot căştiga premii surpriză din partea partenerilor.

Pentru că este un proiect educativ, la implementarea lui şi-au adus aportul profesionişti cu o vastă experienţă în cinematografie, pedagogie şi psihologie şcolară: Horea Murgu, Prof. Univ. Dr. la UNATC, Dana Duma, Prof. Univ. la UNATC şi Ion Cosmovici, Asist. Univ. la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti.

Maria de la colegiul Economic ne spune care este avantajul folosirii filmului în școală “o informație în plus despre viața oamenilor si cum ne poate schimba viața”.

La întrebarea “Ce ai învățat din acest film”, Alexandra de la Liceul “M.Darclee” ne scrie că “nu contează locul de muncă sau statutul social, ci important este ceea ce vrei să transmiți și să faci”.

Ștefan de la Liceul de Artă ne spune că avantajul folosirii filmului în școală este “filmul este o modalitatea de a arăta o altă realitatea”.

Raluca de la Gh.M.Murgoci  ne scrie ca a invatat din filmul “totul se poate schimba daca cineva are initiative’’.

Corina de la Colegiul Național Gheorghe N.Murgoci  ne relatează că a învațat din Waste Land “ că putem schimba lumea și să aducem oamenilor o viață mai bună”.

La întrebarea “ Ce idee ți-a plăcut din discuția de după film”, Corina de la Colegiul Național Gheorghe N.Murgoci ne zice că cel i-a plăcut “că putem deveni și noi voluntari”.

Adina, în vărstă de 16 ani, de la liceul “H.Darclee” ne scrie așa “ Din acest film, eu am învățat că trebuie să apreciem oamenii care fac munca de jos și viața trebuie acceptată așa cum este ea, și chiar din lucruri mă

runte se pot face lucruri mari și importante”.Avantajul prezentat de ea “ este faptul că va da la fiecare o lecție de viață și poate ne va schimba astfel să schimbăm și noi ceva”.

Luciana de la Liceul de artă H.Darclee din Braila a învățat din film ca “nu contează ce și unde lucrezi, ci sufletul și gândirea pe care le ai și că nu trebuie să fii materialist”.

Florian, elev la Colegiul economic“A.D Xenopol” , prezintă avantajele folosirii filmului în școală:  “ elevii reușesc să discute la sfârșitul filmului”.

Ideea  care i-a plăcut lui Alex de la Colegiul economic „A.D.Xenopol” din discuția de după film a fost aceea că „filmul este o satiră socială despre cât de ignoranta a ajuns societatea actuală”.

Pe lângă proiecţiile din licee şi spaţii alternative, Cinema-edu te invită să fii mai mult decât spectator şi să-ţi descoperi talentul de regizor: împreună
cu Asociaţia Culturală CONTROL N, oferim celui mai creativ licean un loc la cursul de regie de film Director’s Cut! Tot ce trebuie să faci e să ne povesteşti cum ar fi un film făcut de tine: ce gen ar fi? Cine e personajul principal?

Director’s Cut se adresează tuturor celor pasionaţi de film, fără o pregătire prealabilă în domeniu, care vor să înţeleagă cum se vede un film şi din spatele camerei de filmare. De-a lungul cursului, în 8 şedinţe interactive cu discuţii, teme pentru acasă şi experimente de percepţie, participanţii se vor putea apropia de lumea filmului din interior. Cursul este susţinut de regizoarea Iulia Rugină, în perioada 23 aprilie – 17 mai 2012.

Iulia Rugină a studiat regia de film şi televiziune la UNATC şi a aprofundat arta regiei în cadrul unui master al aceleiaşi facultăţi. Până acum a semnat regia a 10 scurtmetraje şi un mediumetraj, proiectate în total în cadrul a peste 50 de evenimente legate de film din 13 ţări. Cel mai recent film al său, mediumetrajul Captivi de Crăciun, a fost răsplătit cu numeroase premii la festivaluri internaţionale şi 2 nominalizări la Premiile Gopo în 2010. Iulia s-a implicat şi în latura educaţională a cinematografiei, participând ca trainer la diverse proiecte dedicate copiilor, amatorilor sau începătorilor (Education a l’Image, S.P.E.R, Kinodiseea) Între 2009 si 2011 a fost preparator universitar la catedra de scenaristică a UNATC, şi în perioada 2007 – 2011 a coordonat workshop-ul de film pentru adolescenţi Let’s Go Digital!, în cadrul Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF). În prezent, lungmetrajul său de debut, Breaking News, se află în pre-producţie.

Mai multe detalii despre Director’s Cut şi CTRL N, pe site-ul www.controln.ro sau la [email protected]. Cei interesaţi se pot înscrie pe aceeaşi adresă de mail, în limita locurilor disponibile.

Concursul se incheie pe 22 Aprilie! Asteptam ideile tuturor liceenilor!

Dincolo de intenţia de a scoate la lumină dramele cauzate de tradiţiile musulmane, Die Fremde/Străina vorbeşte despre puterea de a te rupe de familie atunci când oamenii care de obicei sunt numiţi din reflex ”cei dragi” sunt cei care fac rău. Primul film regizat de actriţa Feo Aladag e povestea emoţionantă a unei femei împărţite între iubirea pentru părinţi şi instinctul de conservare care o face să se despartă de un soţ abuziv. Filmul câştigă greutate din imaginea statică, din scenele tăcute care spun atât de multe şi din jocul actorilor. Pe lângă Sibel Kekilli în rolul principal, Settar Tanriögen joacă excelent rolul tatălui, un personaj la fel de complex pe care nu ştii niciodată dacă să-l deteşti sau să-l ierţi: el ezită mereu între duritate şi afecţiune, între convenţiile tradiţiei şi grija pentru fiică.

Chiar dacă e genul de poveste care îţi înfige un cuţit în inimă, puterea lui Umay de a lupta pentru fericire e încurajatoare: o vedem printre prieteni, muncind, învăţând, iubind din nou şi ştim că în ciuda finalului tragic, va reuşi să îşi refacă viaţa.

Recenzie de: Andreea Dobre

Waste Land

Filmul prezintă câţiva oameni care îşi câştigă traiul scormonind printre gunoaie în căutarea materialelor reciclabile: cum spune şi protagonistul filmului, Jardim Gramacho e locul în care ajunge tot ce e mai rău în Rio, de la resturile din case până la oameni. Dar socoteala din faţa Google Maps nu se potriveşte cu cea din groapa de gunoi: planul lui Vik de a face artă din gunoi devine mult mai personal când îi cunoaşte pe Tiaõ, Isis, Valter, Suelem şi pe colegii lor culegători. Veseli, puternici, mândri că fac o muncă cinstită, ei se deschid şi îşi spun poveştile emoţionante.

„În cel mai rău caz aş fi ajuns şi eu aici, ceea ce nu e chiar aşa de rău, pentru că ei sunt nişte oameni frumoşi!”, spune Vik, care, înainte de a fi cel mai bine vândut artist brazilian, a crescut într-un cartier sărac din Rio. Waste Land e un film extrem de optimist, care, pe muzica lui Moby, impresionează prin frumuseţea unor suflete simple şi ne face să ne gândim de două ori atunci când suntem gata să catalogăm ceva drept gunoi. Fie că e vorba de lucruri sau de oameni.

Recenzie de Andreea Dobre

De multe ori alegem un film doar pentru ca ne plac actorii sau ni se pare misto trailer-ul. Mergem la film, mancam niste floricele, stam doua ore vag interesati de povestea filmului, apoi plecam acasa fericiti ca am petrecut frumos si linistit o seara in oras. In fond nu exista filme proaste daca nu vezi filme cu adevarat bune.

De ce ai alege sa vezi un documentar, sau un film clasic, sau un film despre care stii de la inceput ca are o poveste mai ciudata, mai greu de inghitit, poate fara happy end? Aici cred ca cinema.edu are raspunsul. Noi propunem o alta abordare a filmului, care nu e doar un instrument de entertainment… Nu ca ar fi ceva rau cu filmele care te amuza de nu mai poti, care te fac sa pleci de doua ori mai fericit sau care “iti dau aripi”. Everybody loves to be entertained. Dar poate, din cand in cand, mai putem alege si altfel de filme: care ne starnesc curiozitatea, pe care nu le uitam dupa doua zile, care ne schimba un pic ideile.

Cinema.edu propune o serie de filme care sunt altfel, care ridica anumite semne de intrebare, pe tema carora poti discuta. Asteptam astfel sa ne vedem in sala de cinema sau de clasa, sa ne spuneti care este viziunea voastra despre filmul prezentat, de ce e bun sau rau, de ce va place sau nu…De ce tema abordata e importanta pentru voi sau in ce fel va regasiti in mesajele transmise.

La Cinema edu, sfarsitul proiectiei nu este niciodata “the end”